free bootstrap web building
HEMOROIZI MURES




FISURA ANALA

Fisura anală este o ulceraţie cronică şi recidivantă a anusului a cărei patologie rămâne încă discutabilă.

FISURA ANALA

By DR. COSMIN NICOLESCU July 20, 2016

Ulceraţie triunghiulară sau ovalară localizată la nivelul comisurii posterioare (90%) sau anterioare (10%) a canalului anal. 

Localizarile laterale au de cele mai multe ori o etiologie specifică (TBC, sifilis) sau sunt cancere al canalului anal. 

Clinic se manifesta prin

Sindrom fisurar:

 - Durere

 - Contractură sfincteriană

 - Ulceraţia anală

La fel de frecventă la bărbaţi cât şi la femei, fisura anală are localizarea cea mai frecventă la nivelul comisurii posterioare, apoi comisura anterioară, iar, foarte rar, se localizează pe o faţă laterală sau bipolar.

Macroscopic, fisura se caracterizează prin lezarea mai mult sau mai puţin importantă a epiteliului canalului anal. In formele vechi, pe fundul fisurii se observă fibrele transversale albicioase ale sfincterului intern. Microscopic, putem găsi la acest nivel resturi epiteliale mai mult sau mai puţin inflamatorii, leziuni de fibromiozită ale sfincterului.

Formarea fisurii nu este încă clar explicată. Unii autori explică formarea fisurii anale prin infecţia resturilor epiteliale embrionare, dând acesteia aceeaşi origine cu criptita şi respectiv fistula anală. Alţi autori incriminează fibromiozită sfincterului intern sau ischemia locală. Constipaţia sau diareea au fost şi ele trecute ca posibile cauze ale fisurii anale prin leziunile parakeratozice ale mucoasei pe care le provoacă. Cei mai mulţi autori insistă asupra rolului preponderent al spasmului sfincterului intern dacă nu în declanşare, în menţinerea fisurii.

Studii manometrice arată prezenţa unei presiuni ridicate la nivelul canalului anal prin hipertonia sfincterului anal intern, sfincterotomia internă ducând la vindecarea procesului.

Tabloul clinic

Tabloul clinic este tipic şi sugerează diagnosticul. Durerea, simptomul central, este vie, atroce, survine la 5-15 minute după scaun şi durează 2-3 ore, ca apoi să dispară spontan. Lipseşte în absenţa scaunului. Această secvenţă, scaun - interval liber - durere, este patognomonică. Sângerările şi senzaţia de scaun neterminat pot completa tabloul clinic.

Examenul fizic pune în evidenţă de obicei la comisura posterioară o fisură de formă cel mai adesea triunghiulară. Fisura relativ nouă este acoperită de un epiteliu subţire, pe când fisura veche prezintă o margine bine delimitată, iar în profunzime se observă sfincterul intern albicios, sau este acoperită la marginea externă de o mariscă. Fisura se poate infecta şi complica cu o fistulă subcutaneomucoasă.

Ultimul element clinic caracteristic este spasmul sfincterian, care face dificilă examinarea şi evidenţierea fisurii, impunând anestezia locală. Tuşeul rectal poate evidenţia o induraţie locală iar anuscopia poate decela o papilă hipertrofică la extremitatea internă a fisurii. Evoluţia fisurii se face în puseuri mai mult sau mai puţin lungi, cu perioade de remisiune aparentă care mimează vindecarea spontană dar care se obţine numai sub tratament specific.

DIAGNOSTIC:

Diagnostic pozitiv si diferential

Diagnosticul pozitiv este sugerat de simptomatologia caracteristică, iar examenul fizic proctologic confirmă diagnosticul. Totuşi, înainte de a afirma diagnosticul de fisură anală, trebuie să eliminăm:

 cancerul anal - situat de obicei lateral, cu marginile şi baza indurate, dar biopsia tranşează diagnosticul;

 şancrul sifilitic - situat lateral, indurat, prezintă adenopatie inghinală, treponema în plagă şi serologie

 pozitivă;

 ulceraţia anală a bolii Crohn - survine într-un context clinic cunoscut şi este dur;

 ragadele sau fisurile lineare - produse de un scaun tare sau un examen clinic, se produc în timpul actului defecaţiei fără interval liber şi dispar spontan în câteva minute.

TRATAMENT:

Mijloace terapeutice

 tratamentul medical - nu există un tratament medical specific. Reglarea tranzitului intestinal, tratamentul constipaţiei, igiena locală şi alimentară pot duce la o ameliorare tranzitorie

 infiltraţia subfisurară - cu clorhidrat dublu de kinin-uree 5%

 infiltraţia locală intra-sfincteriană - cu anestezice locale, are rezultate asemănătoare bune

excizia fisurii - sub anestezie locală, poate duce la vindecare fără recidive

dilataţia anală - poate duce la vindecare dar poate induce şi o incontinenţă secundară

sfincterotomia posterioară - este urmată de vindecare în 95-100% din cazuri dar în 15% din cazuri poate produce incontinenţă anală.

sfincterotomia internă laterală - neglijează fisura, practicându-se o secţiune musculară de 1,5 cm după o incizie de 1 cm la 1 cm de marginea anală la ora 3 în poziţie ginecologică. Rezultatele sunt bune, cu vindecări de 99% la un an, fără incontinenţă anală.

SFINCTEROTOMIE INTERNA LATERALA

EXEMPLIFICAREA UNOR TEHNICI CHIRURGICALE MODERNE

SFINCTEROTOMIE INTERNA LATERALA

EXEMPLIFICAREA UNOR TEHNICI CHIRURGICALE MODERNE.

FOLLOW US